Pachet de informaţii 2012
În perioada 1 iulie– 15 septembrie 2012 se vor depune noi aplicații pentru competiția de evaluare/reevaluare a revistelor/editurilor organizată de Comisia de Știinte umaniste a CNCS.
Revistele și editurile care au obținut o categorie CNCS în sesiunea 2011 și-o pot păstra 4 ani, până în anul 2014 inclusiv, în condițiile respectării conduitelor editoriale.
Metodologia de evaluare 2012
NEW Rezultatele verificarii eligibilitatii pentru aplicatiile depuse pana pe 15 septembrie 2012, dupa rezolvarea contestatiilor (23 octombrie 2012):
Pachetul de informaţii pentru evaluarea editurilor
Pachetul de informaţii pentru evaluarea revistelor
Platforma unde se pot încărca aplicaţiile pentru evaluarea editurilor sau a revistelor
se găseste la adresa: www.uefiscdi-direct.ro (ghidul de utilizare al platformei este disponibil aici)
Metodologia propusă pentru 2012 (Dezbatere publică):
Pachetul de informaţii pentru evaluarea editurilor/colecţiilor
Pachetul de informaţii pentru evaluarea revistelor
Intalniri ale reprezentantilor CNCS cu editorii publicatiilor din domeniul “Arte si stiinte umaniste”:
- Vineri 25 mai 2012, ora 9:00, Cluj-Napoca, Hotel Universitas (Str. Pandurilor nr.7);
- Marti 29 mai 2012, ora 17:00, Bucuresti, Sala de Consiliu ARACIS (Bd. Schitu Magureanu nr.1, parter, sector 5);
- Joi 31 mai 2012, ora 10:00, Iasi, Filiala Iaşi a Academiei Române, Sala Mică (Bd. Carol I, nr. 8).
Observațiile/comentariile cu privire la criteriile propuse pentru 2012, postate pe forumul deschis de Comisia de ştiinţe umaniste din cadrul CNCS până în data de 31 mai 2012, pot fi vizualizate mai jos.
Lasa un mesaj
Str. Mendeleev nr. 21-25, Sector 1, Cod 010362, Bucureşti
Tel: 021 302 38 50; Fax: 021 311 59 92.
Sesizări şi Propuneri argumentate pentru îmbunătăţirea procesului de acreditare a revistelor din domeniile umaniste în anul 2012 din partea revistei
PHILOBIBLON
– Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities –
(www.philobiblon.eu si/sau http://www.philobiblon.ro )
Stimaţi şi Dragi Colegi CNCS – Ştiinţe umaniste
CNCS preia de fapt pentru clasificarea-acreditarea publicaţiilor periodice umaniste din România pur şi simplu „categorisirile” şi criteriile elaborate pentru cu totul alte scopuri. Este vorba (în continuare) de Ordinul Ministrului MECTS cu nr. 4.692 publicat în MO 179 (XXIII) – nr. 540. (http://www.cnatdcu.ro/wp-content/uploads/2011/04/OrdinMECTS4692.pdf).
Numai că – cum se poate vedea la consultarea lui –, acest Ordin nu se referă nici la funcţionarea CNCS şi nici nu conţine prevederi exprese privind conceperea criteriilor şi a procedurilor etc. de evaluare şi de acreditare de către CNCS a publicaţiilor în cauză, ci stabileşte criterii detaliate pentru Panelul nr. 5 ( Ştiinţe umaniste) al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU)…
La asta se mai adaugă şi faptul esenţial că în acest fel procedeul acreditării publicaţiilor de acest gen se îndepărtează în mod inexplicabil de practicile încetăţenite pe plan mondial şi la cele mai respectabile nivele.
Dincolo de accentuarea mecanicităţii birocratice şi nereflectate a acestei „preluări”, ne rezumăm acum la semnalarea a două lipsuri de principiu cu privire la „categoriile” fixate şi acum de către CNCS în domeniile umaniste:
A.) Orice instituţie de acreditare porneşte în categorisirile sale de la anumite „concepţii” şi conturări ale disciplinelor în cauză, pe care le solicită apoi în mod unic şi publicaţiilor care aplică în vederea acreditării/includerii etc. la ei. Dăm aici un exemplu din Programul revistei noastre, Philobiblon: „Sensul în care publicaţia îşi asumă cercetările şi interesul său multidisciplinar în Ştiinţele Umaniste se conturează în mod principal – dar selectiv – pornind de la cel consacrat pe de o parte în definiţia termenului de către Ohio Humanities Council dar, pe de altă parte, şi în „Categoria” Thomson Reuters „Humanities, Multidisciplinary” din Arts & Humanities Citation Index – 2011 şi European Reference Index for the Humanities – ERIH.”
În loc de aceste precizări fundamentale, în documentul supus acum dezbaterii publice sunt put şi simplu enumerate nişte discipline, înşirate cu totul scheletal şi într-o concepţie care a fost deja depăşită la sfârşitul sec. XIX….
B.) Din categoriile CNCS rămân şi sunt practic excluse multe dintre posibilităţile de aplicaţie directă de inter-disciplinaritate (De ex. filosofia arhitecturii etc.) iar cele de multi-disciplinaritate în mod complet!
Astfel, cea mai evidentă şi gravă lipsă a concepţiei şi procesului actual de acreditare a revistelor din ştiinţele umaniste a fost, şi din punctul nostru de vedere, absenţa totală a multidisciplinarităţii din domeniile şi posibilităţile de aplicare luate în considerare.
Aceasta este cu atât mai surprinzător şi de-a dreptul anacronic cu cât putem constata cu uşurinţă faptul că forurile de acreditare superioare pe plan mondial şi european – adică atât Thomson-Reuters (ISI) cât şi ERIH ori Scopus (atât de „solicitate” în concepţia aplicaţiiilor!!! – pe de o parte încurajează în mod expres şi cuprinzător inter- şi multidisciplinarităţile iar, pe de altă parte, aceasta este în mod clar şi univoc valabil şi cu privire la domeniile umaniste.
De aceea, la Thomson-Reuters a fost creată o categorie aparte pentru acest tip de publicaţii, numită de ei: „Humanities, Multidisciplinary”. La care – evident – ei dau şi o descriere foarte clară a sensului ei.
(Vezi: http://science.thomsonreuters.com/mjl/scope/scope_ahci/#BQ )
Notăm că aici scrie cu claritate: Category Name: Humanities, Multidisciplinary, iar la Category Description se pot citi – în traducere – următoarele: „Descrierea categoriei – Ştiinţe umaniste, multidisciplinar, include resurse despre două sau mai multe subiecte aparţinând unor demersuri creative, artistice, filosofice sau istorice, sau despre date, documente, lucrări, sau artefacte produse de aceste demersuri, ca de exemplu colecţiile unei anumite biblioteci. Se numără aici resursele legate de toate aspectele unei discipline sau culturi specifice.”
De altfel anexăm acestei intervenţii şi numărul revistelor care au fost acreditate de ei tocmai în această categorie. (Vezi: Anexa nr. 1) Cum se vede la consultarea listei: ea conţine publicaţii extrem de variate, unele mai restrânse, altele mai extinse în privinţa disciplinelor umaniste antrenate şi asumate de fiecare revistă în parte.
Lucrurile nu stau însă altfel nici la European Science Foundation, unde la Humanities scrie, iarăşi clar (vezi: http://www.esf.org/research-areas/humanities.html – tot în traducere): “SCH susţine cercetări de bază … în cadre mono- şi multidisciplinare, şi caută să perfecţioneze metodologii şi practici pentru integrarea cercetărilor umaniste în activităţile „prospective” (foresight) care vor duce către producerea unei noi cunoaşteri şi a unei mai bune comprehensiuni. Cercetările umaniste investighează provocări transculturale şi supranaţionale pe o scară globală, conferind astfel sensurile complexităţii societăţilor moderne, de exemplu prin studiul comparativ al ştiinţei şi valorilor societale, religiilor şi migraţiei. SCH promovează cercetări care pot transcende dihotomiile între ştiinţele naturii şi umaniste. Subiectele curente ale cercetărilor includ studii ale conştiinţei, demnităţii umane, dar şi a culturii şi sustenabilităţii. Cercetările umaniste se adresează domenii complexe cum sunt sănătatea şi boala, ştiinţa cognitivă, globalizarea şi integrarea, cât şi impactul inovărilor tehnologice asupra individului şi a societăţii trecute şi prezente.”
Ori, şi din acest citat reiese, pe de o parte, intenţia lor de a încuraja eforturile de inter- si multidisciplinaritate în ştiinţele umaniste, dar, pe de altă parte şi faptul esenţial că ei tratează domeniul „umanioarelor” chiar mai larg decât ISI, căci au in vedere de ex. problemele sănătăţii şi ale bolii dar şi aspectele umanist-antropologice ori istorico-actuale ale ştiinţelor naturii şi ale tehnologiilor, etc.
În mod cu totul firesc, lucrurile nu stau altfel nici în apreciata bază de date Scopus, în care – chiar în formularul de aplicaţie pentru includere/acreditare – Multidisciplinaritatea se află tocmai pe primul loc, fiind valabilă desigur şi pentru categoria Arts & Humanities. Vezi: http://suggestor.step.scopus.com/suggestTitle.cfm (Anexa nr. 2)
Pur şi simplu nu există deci nici un argument raţional pentru care în România această posibilitate – extrem de pretenţioasă şi valoroasă de altfel –, să nu fie luată în considerare şi să fie omisă din „domeniile” ori posibilităţile speciale şi respectate ale aplicabilităţii şi acredibilităţii revistelor ştiinţifice.
La aceasta am mai adăuga – drept precizare – şi faptul că, după opinia noastră, orice revistă de acest gen este desigur obligată să-şi asume multidisciplinaritatea într-un mod unic, clar şi definit, adică aceasta trebuie să reiasă atât din Programul şi politica lui redacţională, cât şi din rubricatura, dar şi din componenţa colectivului ei de editare şi avizare (peer review). Şi, desigur, în primul rând, din calitatea studiilor publicate. În acest sens recomandăm aici Programul şi politica editorială a revistei noastre: Philobiblon – Transylvanian Journal for Multidisciplinary Research in Humanities (www.philobiblon.eu şi/sau http://www.philobiblon.ro)
Pe baza tuturor acestor argumente şi considerente propunem deci în mod hotărât completarea „domeniilor” existente la ora actuală la CNCS pentru acreditarea revistelor din ştiinţele umaniste cel puţin cu cel de: Multidisciplinar.
Desigur – cum aceasta reiese cu claritate şi din argumentarea propunerii noastre – nu ne gândim aici doar la introducerea unui nou cuvânt, termen sau rubrică, ci şi la asigurarea condiţiilor de competenţă potrivite pentru evaluarea exigentă şi corectă a publicaţiilor care intră în această categorie.
Mai adăugăm acum – în special pe baza celor specificate de către ERIH – şi următoarele considerente: există – în mod firesc – şi o dinamică reală a disciplinelor, inclusiv a celor atât de „tradiţionale” cum sunt cele umaniste. Ca atare, mai ales în ultimii ani, s-a văzut necesitatea iniţierii şi chiar conturării unor cercetări care au primit – pe plan mondial – numele de „Medical Humanities” (şi care a nu se confunda cu „bioetica” etc.). Iată câteva linkuri cu totul esenţiale şi de primă mână în aceasta noua direcţie! http://mh.bmj.com; http://blogs.bmj.com/medical-humanities;http://medhum.med.nyu.edu; http://www.dur.ac.uk/cmh/medicalhumanities; http://www.springer.com/new+%26+forthcoming+titles+%28default%29/journal/10912; http://medicine.yale.edu/humanities/index.aspx; http://imh.utmb.edu; http://medicalhumanities.wordpress.com .
Este deci o problemă esenţială şi de perspectivă, unde anume s-ar putea încadra aceste tendinţe şi direcţii – cu totul fundamentale pentru fiinţa umană şi pentru Ştiinţele umaniste – în categoriile actuale CNCS? Iar dacă (cum şi este cazul) nicăieri, atunci nu credem că aceasta ar constitui un motiv pentru descurajarea/discriminarea acestor cercetări în România prin neluarea lor în considerare!!!
Prin urmare, pentru repararea acestor omisiuni, dar şi pe baza argumentelor de mai sus, – însă şi pe fundalul realităţii existenţei (măcar a) revistei noastre… – propunem punctual următoarele:
- Introducerea printre „categoriile” CNCS – Ştiinţe umaniste a categoriei „Ştiinţe umaniste – Multidisciplinar”
- Drept clarificare a exigenţelor CNCS ce ar urma să fie formulate la adresa publicaţiilor pentru a se putea într-adevăr încadra-aplica în această categorie, propunem specificarea expresă din partea CNCS a următoarelor cerinţe: A.) Caracterul multidisciplinar al publicaţiei care aplică aici trebuie să fie clar specificat în titlul şi/sau subtitlul ei; B.) Felul specific – în mod obligatoriu unic! – în care fiecare publicaţie în cauză îşi asumă multidisciplinaritatea, trebuie să fie explicitat în Programul ei propriu, care trebuie să figureze (şi) pe site-ul revistei. C.) Colectivul editorial şi de avizare (peer review) al publicaţiei respective trebuie să fie alcătuit şi structurat în aşa fel, încât el să corespundă programului (multidisciplinar) propriu şi specific revistei, şi, evident, specificului cercetărilor publicate în mod sistematic în ea. Şi, firesc: D.) Studiile publicate în mod regulat în publicaţia respectivă trebuie să corespundă şi să reprezinte acest program şi această intenţie ştiinţifică, iar aprecierea (şi) a acestor aspecte revine – desigur – evaluatorilor CNCS.
O asemenea modificare-îmbunătăţire-actualizare, presupune desigur din partea CNCS şi o anumită conformitate. Adică: 1.) Structurarea în aşa fel a formularelor şi a procedeelor de aplicare încât ele să corespundă în mod explicit posibilităţilor cât mai puţin complicate şi clare de aplicare din partea unor asemenea publicaţii, şi 2.) Alegerea potrivită şi avertizarea expresă a evaluatorilor cu privire la specificităţile acestei categorii.
Precizare finală: ca şi Thomson-Reuters, ERIH, Scopus etc., noi nu vorbim aici doar de „inter”-disciplinaritatea unei/unor publicaţii periodice întregi (care de regulă implică două, maximum trei discipline…) ci tocmai de multi-disciplinaritate în domeniile umaniste, care – strict vorbind – pun în mişcare, de această dată în mod „umanistic”, mai degrabă lumi, decât disciplinele profesionalizate ale omului unidimensional.
Cluj-Napoca, 8 mai 2012 István Király V.
Radactor şef Philobiblon
ANEXA NR. 1
THOMSON REUTERS ATRS & HUMANITIES- MULTIDISCIPLINARY
http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=H&SC=BQ
MULTIDISCIPLINARY – JOURNAL LIST
Total journals: 128
ANEXA 2
Scopus Title Suggestion Form
http://suggestor.step.scopus.com/suggestTitle.cfm
Suggestion details
* Serial title (no abbreviations please):
Sub-title (if applicable):
Alternative serial title (e.g. parallel language title):
* Main field (max. 3):
MULTIDISCIPLINARY
Agricultural & Biological Sciences
Arts & Humanities
Biochemistry, Genetics & Molecular Biology
Stimaţi Colegi CNCS – Ştiinţe umaniste,
- Sustin in tot observatiile foarte corecte facute de Domnul István Király V., Redactor şef Philobiblon.
- Totodana semnalez faptul ca procedura esentiala a selectarii evaluatorilor nu este clar definita – metodologiile supuse dedzbaterii limitandu-se la acelasi enunt foarte general, ce poate da nastere la confuzii:
“Membrii comitetelor de evaluare sunt selectaţi de către CNCS pe baza performanţelor ştiinţifice. Pentru evaluarea din 2012, membrii comitetelor de evaluare vor trebui să îndeplinească cel puţin criteriile minimale de eligibilitate stabilite pentru directorii proiectelor PCE (ştiinţe umaniste.”
Care sunt CONCRET criteriile de evaluare a performanţelor ştiinţifice ale evaluatorilor ? Enuntul “membrii comitetelor de evaluare vor trebui să îndeplinească cel puţin criteriile minimale de eligibilitate stabilite pentru directorii proiectelor PCE (ştiinţe umaniste.” este foarte relativ…
Cu deosebita consideratie,
Conf.Univ.Dr. Serban NICHIFOR
Comandor al Ordinului National “PENTRU MERIT” (2000)
Ofiter al Ordinului Coroanei Regale Belgiene (2008)
Stimate Domnule Conferentiar Serban Nichifor,
Observatiile Dvs. pe de o parte comleteaza, pe de alta fundamenteaza pe cele ale mele!
Pe aceasta cale va pot comunica ca:
1.) Inainte de “lansarea” acestei sesiuni de “acreditare”… eu am compus o Petitie legata de anacronismul, neclaritatile, lipsa de fundamentare legala si stiintifice a procedurilor impuse de CNCS in acest domeniu.
Petritia poate citita si fi semnata – si de Dvs. – la adresa: http://www.petitieonline.ro/petitie/scrisoare_deschisa_privind_acreditarea_revistelor_din_stiintele_umaniste-p21559051.html
DAR EA VA FI PUBLICATA IN EXTENSO IN VARIANTA ELECTRONICA A REVISTE OBSERVATORUL CULTURAL, LA SFIRSITUL ACESTEI SAPTAMINI!
2.) PETITIA IN CAUZA A FOST SEMNATA SI DE CATRE DL. PROF. MIRCEA DUMITRU, CONDUCATORUL PANELUL 5 AL COMISIEI DE ACREDITARE A DIPLIMELOR, TITLURILOR UNIVERSITARE etc, CEEA CE ARATA CIT SE POATE DE LIIMPEDE FAPTUL CA CNCS SE REFERA – DREPT JUSTIFICARE – LA “NEVOIA” UNOR CORESPONDENTE INTRE CELE DOUA PROCESE… IN MOD CU TOTUL ABUZIV, MECANIC, NEPROFESIONIST SI CHIAR ANTI-STIINTIFIC.
Cu stima, Istvan Kiraly
Stimate si Stimati,
Mai adaug interventiei mele si intentia mea de a invita presa si televiziunile la intilnirea promisa a avea loc si la Cluj, legata de dezbaterea acestei “sesiunide acreditare”. Doar CNCS e o institutie PUBLICA platita din bani publici… Cum – prin esenta ei – este publica si stiinta, iar stiintele umaniste in mod poate particular.
Cu stima pentru toti, Kiraly Istvan
MULTUMESC CNCS PENTRU CENZURA MESAJELOR LEGATE DE CAMPANIA DVS. PUBLICA!
VA ASIGUR DOAMNELOR SI DOMNILOR CA OPINIA PUBLICA VA FI INFORMATA SI DESPRE ACEST LUCRU SI CA EA ISI VA TINE OCHII PE INSTITUTIA DVS.
CARE E PLATITA DIN BANII PUBLICI AI CETATENILOR NOSTRI SI AI UNIUNII EUROPENE
Nu cu prea mult respect, Kiraly Istvan
Buna seara,
Evident acest mesaj s-a compus datorita faptului ca mesajul meu anterior – cel din susul lui – a aparut, apoi … a fost sters …
dar ma bucur ca mesajul a reaparut!
Kiraly Istvan
La observatiile intrutotul pertinente formulate pina aici, vreau sa adaug una dintr-un registru diferit: in Pachetul de informatii pentru evaluarea revistelor, se pretinde in diverse locuri ca: „Pentru includerea în categoriile A şi B, revista trebuie să …. figureze în cel puţin o bază de date internaţională relevantă, din state ale UE şi OCDE”;
- „la evaluarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor colegiului de redacţie, referenţilor şi autorilor vor luate în considerare următoarele criterii: 1) numărul de intrări ale cărţilor … în cataloagele on-line … din state membre ale Uniunii Europene sau din state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”.
- „este inclusă revista în alte baze de date internaţionale relevante, din state ale Uniunii Europene (UE) şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE))?”
- „Poate fi accesată revista on-line prin baze de date indexate din state membre ale UE şi OCDE?”
Care sint bazele de date internationale relevante aflam din „Ruta complementară listei de edituri” inclusa in Pachetul de informaţii pentru evaluarea editurilor/colecţiilor dar stim si din alte documente ale MECTS, CNCS si UEFISCDI (vezi, de ex. Indeplinirea standardelor minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invatamintul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare si a atestatului de abilitare din toate domeniile stiintifice sau Programul RESURSE UMANE, Subprogramul “Proiecte de Cercetare Postdoctorală”, in care Standarde minimale de eligibilitate pentru mentorul directorului de proiect şi pentru experţii evaluatori impun ca acestia sa fie autorii unor lucrari publicate in reviste indexate ISI Web of Science si / sau disponibile în cel puţin 12 biblioteci ale unor instituţii de învăţământ superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).
Este vorba de bazele de date identificabile prin KARLSRUHER VIRTUELLER KATALOG şi WORLDCat (inclus, de altfel in KVK).
Numai ca, accesul la cataloagele mondiale virtuale este posibil DOAR IN MOD INSTITUTIONALIZAT (prin intermediul Bibliotecilor nationale sau regionale, Consortii de biblioteci cu acoperire nationala sau regionala relevanta, Asociatii profesionale ale bibliotecarilor de nivel national etc.), indeplinind niste conditii si platind niste taxe (nu intram in aceasta discutie). Autorul singur sau chiar o biblioteca individuala, fie ea si universitara, cu exceptia Bibliotecii Nationale, NU POT sa-si trimita cartile / revistele acolo. Or, in Romania, nici Biblioteca Nationala si nici asociatiile de bibliotecari nu sint membre si nici macar nu au printre preocuparile lor aceasta chestiune. Putinii autori romani care figureaza in vreun catalog international, fie si-au luat cu ei cartile in bagaje cind au plecat in vreo deplasare la o universitate straina, fie le-au trimis prietenilor sau cunostintelor sa le doneze bibliotecii, in speranta ca aceea le va include in catalog, si fiind membra in KVK si WorldCat, vor dobindi si ei vizibilitate internationala. Prin urmare, indeplinirea acestor criterii tine de hazard (si explica, din acest punct de vedere, locul extrem de slab ocupat de universitatile romanesti in varii clasamente. Pentru corectarea acestei situatii, ar trebui ca MECTS si Ministerul Culturii (de care apartine Biblioteca Nationala) sa elaboreze mai intii un program prin care sa sprijine accesul institutionalizat al bibliotecilor si asociatiilor lor in cataloagele virtuale internationale si apoi sa elaboreze criterii de evaluare a autorilor si a publicatiilor.
dr. Elena Chiaburu
Univ. “Al. I. Cuza” Iasi
Conf Univ. Dr. Kiraly Istvan,
Legat de precizarile si de PROBLEMELE foarte pertinante ridicata de Dna. Dr. Elena Chiaburu,dar si pentru informarea CNCS si pentru cei care, dorind sa aplice, viziteaza site-ul, v-as comunica citeva informatii legate de ERIH…
ERIH e de o buna vreme intr-o perioada de reorganizare, care va mai dura… De peste 8 luni nu se poate aplica acolo, si inca nu au definitivat nici publicarea listelor publicatiilor “acreditate” de ei pe anul … 2011. Mai jos reproduc un mesaj de la ei, sosit astazi.
Ma intreb insa daca STIE asta CNCS si le iau in considerare aceste CONDITII si FAPTE???
Iata mesajul:
From: erih
To: Istvan Kiraly
Sent: Thursday, May 10, 2012 11:10 AM
Subject: Automatic reply: Questions of Humanities Multidisciplinary Journal
Dear colleague,
Thank you for your message in response to the publication of ERIH Revised Lists 2011. As you know from the foreword to the revised lists, the phase of producing ERIH revised lists 2011 is coming to a close and with this also the dedicated staff supporting ERIH project (called sometimes ERIH office) ceases its operations. Nevertheless we will make every effort to respond to all queries and comments. Your message will be forwarded to the Standing Committee for the Humanities (SCH) as ultimately responsible for ERIH and the publication of the lists. It may take considerable time before you receive a response to your message. We would like to ask for your understanding and patience.
Sincerely yours,
Nina Kancewicz-Hoffman,
Humanities and Social Sciences, Head of Unit.
In mod firesc ar trebui deci cintarite si realitatile conditiilor – la care se referea si Dna Chiaburu – atunci, cind se judeca, se decide ceva cum ar fi … soarta revistelor si .. a autorilor!
Cu stima, Kiraly Istvan
Propuneri pentru metodologia de evaluare a revistelor
1. La evaluarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor colegiului de redacţie propunem :
• sa fie luate in considerare si studiile publicate in volume colective si coordonarea de volume colective publicate la edituri de prestigiu international.
• sa fie luate in considerare si citarile in volume publicate la edituri de prestigiu international sau clasificate in categoriile A si B.
• sa se acorde un punctaj mai mare decat 10 puncte pentru includerea revistei in mai multe baze de date internationale relevante pentru domeniul ştiinţelor umaniste (cu un punctaj adecvat) precum: MLA (International Bibliography), Index Copernicus, Francis, Repère, Intl Bibliography of Periodical Literature (LBZ), Intl Bibliography of Book Reviews (LBR).
• sa se acorde un punctaj pentru calitatea de director sau de membru al unui proiect de cercetare
• sa se acorde un punctaj mai mare pentru acurateţea tehnico-redacţională, prezentarea grafică şi actualizarea paginii web a revistei
Cordiale salutari,
Prof.univ.dr.Muguraş Constantinescu
Redactor sef Atelier de traduction
Stimate Dolnule Profesor Constantinescu,
Intr-o comisie de “peer review” a unei reviste – cum este si Philobiblon (www.philobiblon.eu si/sau http://www.philobiblonro) – sunt ZECI de membrii… si de peste tot… Este jenant redactiei sa le ceara un CV special pt. o institutie locala cum e CNCS…
De altfel, in formularul de aplicatie au fost prevazute oferirea datelor lor de contact (email si nr. telefon) care pot fi verificate cu ocazia acrdeditarii.
Apoi, SI ACUM se solicita CV-urile redact. sef si a inca unei persoane legata de strins de revista in cauza, in care pot fi introdude – pentru ei – aceste date… si care sunt apoi PUNCTATE la evaluare.
Cu stima, conf. dr. Istvan Kiraly, redactor sef Philobiblon
Conf. Univ. Dr. Kiraly Istvan
Buna seara,
Recomand CNCS si cititorilor/comentatorilor acestui site, revista Observatorul cultural, mai precis:
http://www.observatorcultural.ro/Despre-acreditarea-revistelor-stiintifice-din-domeniile-umaniste*articleID_26975-articles_details.html
Numai bune, Kiraly Istvan
Absolut de acord cu comentarile Doamnei dr. Elena Chiaburu și Domnului Conf Univ. Dr. Kiraly Istvan. Sunt aspecte cu care m-am confruntat în mod aproape similar.
Mai grav mi se pare, în astfel de condiții, ”absolutizarea” ERIH. Ceea ce pare bizar, chiar destul de grav este că, în raport cu RRIH, o bază de date serioasă, cum este Scopus este aruncată în derizoriu. Nenumăratele schimburi de mail-uri cu membrii CNCS cu ocazia accesării proiectelor de cercetare pe anul 2012 mi-au dat speranțe în rectificarea acestei erori. Cred că acum ar fi un bun prilej.
Oricum nu văd care este motivul pentru care se acordă pentru o revistă ERIH Int 2 direct recunoașterea CNCS tip B și 45 de puncte, iar pentru o revistă Scopus (și în plus în alte baze de date, precum Ebsco, Copernicus etc. și cu dreptul de a utiliza sigla Elsevier) se acordă doar 45 de puncte. Dacă punctajul este același, mă întreb de ce nu și dreptul de recunoaștere în B (am vorbit despre revista al cărei redactor sunt: http://www.annalesfsu.ro, cu site propriu, articole publicate integral în limbă străină etc.).
În aceste condiții, propunerea mea este ca să se intervină la punctul 1c (revistă în Scopus) cu adăugarea textului următor: 45 de puncte și recunoaștere și clasificare automată în categoria B
Deocamdată doar atât, rezervându-mi dreptul de a reveni, în funcție de comentarile colegilor.
Prof.univ.dr. Marin Cârciumaru
Universitatea Valahia Târgoviște
Conf. univ. Dr. Kiraly Istvan
Stimate si Stimati,
Iata ca si “tagma” stiintifico-intelectuala a medicilor si a stiintelor lor sustin in public petitia legata de acreditari !!! Respectiv critica/ criticile punctuala ale ingustimii, ale lipsei flexibilitatii si ale anacronismelor lor. care sunt actualizete in interventiile mele de mai sus !!
Neputind insera aici imagini le puteti cit/vedea pe Facebook-ul Forumului “Democratie UBB:(https://www.facebook.com/groups/163488730422180/)
Numai bine, Kiraly Istvan
Stimate Domnule Conf.Univ.Dr. Kiraly Istvan,
Am semnat chiar acum Petitia initiata de Dumneavoastra si va urez din toata inima MULT SUCCES! Din pacate insa, atata vreme cat, in anumite domenii umaniste, s-a creat deja o continuitate (de multe ori chiar ereditara !) intre vechea nomenklatura ceausista si cei aflati acum in frunte, normalitatea va intarzia sa apara…
Cu deosebita consideratie,
Serban Nichifor
Stimate Domnule Serban Alexandru Nichifor,
De aceea facem tot ce TREBUIE facut, ca lucrurile sa nu ramina asa.!
Iar cu ajutorul Dvs. si intentiile si sperantele noastre devin mai consistente!
Nu mai este timp! Nici PENTRU EI !!!
Cu stima, Kiraly Istvan
Propunere pentru evaluarea Editurilor:
La Criteriul numărul 1 din Chestionarul de recunoaştere a editurii propunem echivalarea CĂRŢILOR ŞTIINŢIFICE cu PARTITURILE MUZICALE în cazul editurilor care publică şi materiale de profil muzical.
Un prim argument în favoarea acestei echivalări este faptul că în redactarea unei partituri sunt folosite programe specializate de tehnoredactare muzicală care presupun un înalt grad de specializare al utilizatorului. Această specializare presupune în primul rând cunoştinţe muzicale avansate din partea tehnoredactorului nefiind posibil ca o persoană fără această pregătire muzicală să execute lucrări de tehnredactare muzicală calitativă. Practica a demonstrat că tehnoredactorii cu studii muzicale superioare obţin cele mai bune rezultate reflectate atât în acurateţea textului muzical cât şi în soluţiile optime pentru lizibilitatea acestuia, ştiindu-se că textul muzical este citit, perceput şi asimilat total în alt mod decât textul literar propriu-zis, adresându-se unei arte temporale, scenice.
Pe lângă aceste cerinţe, tehnoredactorul muzical trebuie să mai aibă şi disponibilităţi tehnice deosebite (în primul rând stăpânirea la perfecţie a programului de tehnoredactare) iar obţinerea acestor diponibilităţi se realizează în majoritatea cazurilor în urma unui efort susţinut de învăţare asistată a programului folosit.
Un al doilea argument care vine în sprijinul echivalării cărţilor ştiinţifice cu partiturile muzicale este valoarea intrinsecă a conţinutului acestora, valoare deseori premiată de uniunile de creaţie naţionale şi internaţionale.
Menţionăm că, în Standardele CNATDCU privind conferirea titlurilor și gradelor didactice la punctul I7, pentru interpreți-compozitori, se prevede publicarea unor partituri la edituri internaționale și naționale.
Ciprian Gabriel Pop
Director Editura MediaMusica
Academia de Muzică “Gh. Dima” Cluj-Napoca
REVISTE – conf. univ. Kiraly Istvan
Stimate si Stimati,
In prima mea interventie de propuneri am adus in atentia Inaltei Dvs. Comisii DINAMICA cercetarilor in domeniile umeniste. Acolo sunt indicate citeva linkuri exemplificatoare (legate de Medical Humanities) directie pe care Dvs. pur si simplu le distrugeti in Rominia!
Asta era insa doar un exemplu. Sunt multe altele cu care (in parte) acum, dar si in zilele urmatoare comletez lista directiilor contemporane (DECI: de inceput de secol XXI) pe care si le asuma ASTAZI stiintele umaniste… si de care Dvs. nu pare sa aveti vreo cunostiinta.
Asta insa nu inseamna ca ele nu exista, dar inseamna faptul ca prin lista insirata in documentele actuale de acreditare… Dvs. NU AVETI CUM SA LE VEDETI SI CNICI UM SA LE INTELEGETI.
Din pacate un link se refera la un eveniment autohton… Saraci…
IATA linkurile:
http://meartsed.wordpress.com/2010/01/11/reaching-students-through-stem-and-the-arts/
http://conferinta.info/
http://humanityplus.org/?gclid=CMiWxubng7ACFQpd3wodKXK_ng
http://hastac.org/blogs/cathy-davidson/2012/04/29/course-description-21st-c-literacies-phd-lab-digital-knowledge
http://www4.uwm.edu/c21/
Cu respect pentru cititorii acestor interventii,
conf. univ. dr Kiraly Istvan
Conf. univ. dr. Kiraly Istvan
-Acreditare REVISTE
STIMATE si STIMATI,
AVIND IN VEDERE FAPTUL CA IN DOCUMENTUL DE LANSARE A PROCEDURILOR DE ACREDITARE CITIM URMATOARELE “FRAZE” EXTREM DE INGRIJORATOARE:
”Sunt considerate reviste ştiinţifice cu profil umanist publicaţiile cuprinse în următoarele domenii (Panelul 5-Arte şi ştiinte umaniste-CNATDCU):
1. Filologie
2. Filosofie
3. Istorie şi studii culturale
4. Teologie
5. Arhitectură şi urbanism
6. Arte plastice
7. Artele spectacolului (teatru, coregrafie, media, muzică)”
CARE NU SUNT IN ESENTA DECIT simple declaratii goale, lipsite de orice conceptie, viata si sincronizare, dar care sunt TOTUSI cu totul active si DISTRUCTIVE pentru cercetarea si creatia umanista actuala si de perspectiva din aceasta tara, formulate, desigur intr-un limba de lemn, cu totul asortata, ESTE LIMPEDE CA, COMISIA DE STIINTE UMANISTE A CNCS ARE NEVOIE DE CITEVA semnale informative cu privire la sincronizarea lucrurilor cu situatia acestor discipline in secolul XXI.
De aceea – dincolo de cele enumerate in interventiile mele anterioare – mai adaug aici alte linkuri demne de stutiat mai ales pentru aceia care, de altfel declara, ca aceste acrdeditari ar urmarii cresterea nivelului cercetarilor de acest gen in Rominia si alinierea lor la tendiintele si la exigentele internationale:
Iata deci noile linkuri:
http://learning.ewfi.org/ewf/?page_id=199
http://www.pahumanities.org/about/h-defined.php
http://call-for-papers.sas.upenn.edu/node/44429
http://www.eolss.net/Sample-Chapters/C11/E6-60.pdf
http://www.engineeringchallenges.org/
In asta din urma se scrie de ex.: “Foment future collaborations of interested scientists, engineers, policy makers and researchers in business, law, social sciences and humanities needed to successfully address these complex societal issues.”
In raport cu toate acestea cred ca AM gresit in prima mea interventie, spunind ca, Comisia CNCS ar avea o conceptie care s-ar potrivi eventual starilor din sec. XIX…
Azi sunt mai degraba de parere, ca acesta comisie NU ARE NICI UN FEL DE CONCEPTIE legata de ceea ce ar fi … domeniile umaniste…
Cu stima fata de cititorii acestor interventii, conf. univ. dr Kiraly Istvan
Propunere pentru evaluarea Editurilor:
Deoarece, în conformitate cu criteriile CNATDCU, pentru domeniul Muzică, bazele de date internaţionale recunoscute sunt următoarele: ISI, JSTORE, PROJECTMUSE, RILM, SCOPUS, EBSCO, propunem ca,
la criteriul numărul 9b, din Chestionarul de recunoaştere a editurii, pe lângă “Publicarea de reviste ERIH (C)” să fie adăugate şi “publicaţii încluse în bazele de date ISI, JSTORE, PROJECTMUSE, RILM, SCOPUS, EBSCO”, în acest fel realizându-se conexiunea cu noile standarde propuse prin ORDIN nr. 3.994 din 5 mai 2012 pentru domeniul arte-științe umaniste.
Argumentul acestei adăugiri este dat de faptul că standardele de indexare a publicaţiilor în aceste baze de date internaţionale sunt foarte ridicate. Publicaţiile prezente aici sunt trebuie să facă dovada calităţii ştiinţifice într-un mod punctual şi fără echivoc, cerinţele, pornind de la modul de prezentare a publicaţiei până standardele calitative a articolelor, fiind de cel mai înalt nivel.
Ciprian Gabriel Pop
Director Editura MediaMusica
Academia de Muzică “Gh. Dima” Cluj-Napoca
Stimati colegi,
Sustin si eu propunerile facute de d-na prof. Muguras Constantinescu si anume:
- la evaluarea activitatii stiinifice a redactorului sef/secretarului de redactie sa se puncteze si capitole/articole in carti publicate la edituri internationale de prestigiu (John Benjamins, Peter Lang, etc) ;
- sa se acorde un punctaj mai mare pentru acuratetea tehnico-redactionala, prezentarea grafica si pagina web a revistei ;
- la criteriul 1d, consider si eu ca s-ar putea acorda un punctaj mai mare decat 10 puncte pentru baze de date ca EBSCO, DOAJ, CEEOL, etc. Ar trebui, de asemenea, sa ni se puna la dispozitie o lista de baze de date considerate relevante de catre CNCS.
Daciana Vlad
Redactor sef Studii de lingvistica http://studiidelingvistica.uoradea.ro/
Stimati colegi,
Sunt de accord cu observatiile deja enuntate in privinta evaluarii revistelor si a editurilor. Cred ca exista insa o problema de fond care pune in discutie legitimitatea demersului CNCS.
In privinta evaluarii editurilor, aceasta operatiune contravine de fapt dreptului la libera exprimare a cetatenilor. Cu alte cuvinte, daca un cercetator publica lucrarea sa de doctorat la o editura fara o retea mare de promovare (o editura de bloc, cum se spune) atunci lucrarea sa risca sa nu fie valorizata, indiferent de valoarea demersului sau stiintific. Nu exclud varianta in care lucrarea poate fi de proasta calitate (cum s-a intamplat adesea). Ceea ce nu exclude insa faptul de a avea lucrari proaste sau mediocre publicate la edituri bine clasate in punct de vedere universitar. Cazul micii edituri care de fapt sponsorizeaza debutanti (dar si cercetatori cunoscuti, dupa cum se stie foarte bine si nu stiu de ce ascundem acest fapt) nu trebuie atat de mult combatut. Daca o lucrare detine isbn si este citata in diverse lucrari, atunci acesta trebuie evaluata. Evaluata de specialisti si intr-un mod gradual, in virtutea procesului de selectie fireasca pe care istoriografia romana a stiut sa il realizeze mereu (este de fapt o regula nescrisa : lucrarile mediocre nu au putut trece niciodata drept carti cu majuscula). In Romania, povestea cu catalogul kvk se intampla cam in felul urmator : publici cartea sau volumul, iar apoi faci pachete cu carti sa le trimiti in strainatate cu care incerci sa umfli criteriile (desi, in mod evident, cartea nu a fost nici promovata in strainatate, nici cumparata, nici nu se integreaza in vreo dezbatere de pe acolo). Impresia mea este ca de fapt miza evaluarii editurilor are mai mare legatura cu ipoteza (adevarata sau falsa, ramane de vazut) conform careia ar exista astfel baza legala pentru dirijarea unor fonduri publice catre anumite edituri. Discutia asupra a ceea ce unul sau altul din autori prezinta in lucrarile lor, intereseaza mai putin. Se adauga la aceste bizarerii romanesti si munca de neinteles a organelor statului de a oferi o clasificare a editurilor straine care, in opinia mea, nu este alceva decat culmea stigmatului romanesc…
In privinta evaluarii revistelor, cred ca rezolvarea problemelor in acest sector este practic imposibila. Este de neinteles cum in Franta si in Germania (dar nu numai in aceste cazuri) exista publicatii de mare tinuta care nu sunt incluse in vreo evaluare si care continua sa apara si sa fie considerate importante in diverse domenii (de exemplu, revistele patronate de institute de cercetare sau reviste ale laboratoarelor din fiecare universitare). Ar fi nedrept sa nu constat cat de importante sunt titlurile din bazele ERIH sau ISI, dar, in mod evident, viata stiintifica nu se reduce la bifarea unor casute, adica la birocratizarea excesiva a cercetarii. Ar fi trebuit sa nu apara peste tot in Romania universitati si institute care au banalizat cartea, cercetarea si titlurile academice, dar acum este mult prea tarziu pentru a mai face ceva. Cred ca acest gen de evaluare nu va da rezultate, ci din contra, va conduce numai la mistificarea ideii de excelenta, dar, evident (caci nu se poate altfel in Romania) decat cu respectarea criteriilor…
Lect. univ. dr. Gabriel Leanca
Universitatea Alexandru Ioan Cuza